 Grup de cercetatori ai mitului Dracula în vizita în Transilvania |
Numeroşi cercetãtori şi profesori universitari din strãinãtate interesaţi de Dracula au vizitat România, în special dupã 1990, pentru a se documenta pe aceastã temã şi pentru a observa locurile descrise în romanul lui Bram Stoker. Fotografia fãcutã în Pasul Bârgãului, lângã statuia scriitorului irlandez, prezintã participanţii la Simpozionul Internaţional "Dracula - Blurring the Boundaries between Truth and Fiction" (organizat de Transylvanian Society of Dracula, Sighişoara, mai 2007) care au participat la turul Dracula post-conferinţã. În grupul de mai sus distingem câteva personalitãţi din domeniu: Prof. Dr. Elizabeth Miller (rândul al doilea, a patra din stânga), Dr. Jason Nolan (rândul al doilea, primul din dreapta), Prof. Dr. Donatella Abbate Badin (rândul al doilea, a treia din stânga), Dr. Leslie Klinger (rândul al doilea, al cincilea din stânga), Prof. Dr. Carol Senf (primul rând, a doua din dreapta). |
| Poza e fãcutã de pe terasa hotelului Castel Dracula, construit în anii 80 în zona în care Bram Stoker a plasat castelul transilvan din romanul sãu celebru. Pe o culme opusã locaţiei hotelului se gãseşte o mãnãstire ortodoxã. Am asociat aceastã imagine cu felul în care am interpretat romanul Dracula: Transilvania lui Stoker este un spaţiu mitic ce oferã o reflecţie a paradisului şi a infernului, pe fundalul unei lupte continue între Întuneric şi Luminã. În romanul Dracula atât Scaunul lui Dumnezeu cât şi Castelul Dracula sunt plasate pe câte un vârf de munte. Curcubeul este un simbol important în Dracula şi reprezintã pentru Jonathan Harker (prizonier în castelul contelui vampir) semnul divin cã Binele va învinge. |  Nori negri şi curcubeu în Pasul Bârgãului |
 Apus de soare în Pasul Bârgãului |
 Un mic cimitir în Pasul Bârgãului |
| În literatura britanicã de cãlãtorie, reprezentarea peisajului transilvan pare adesea desprinsã dintr-un basm. Sighişoara şi împrejurimile sale au fost descrise frecvent în jurnalele cãlãtorilor englezi. |  Peisaj de basm în apropierea Sighişoarei |
 Castelul Bran |
Castelul Bran a fost adesea asociat cu castelul Dracula. Asocierea dintre aceastã fortãreaţã şi Castelul Dracula a fost discutatã în articolului meu "The Models for Dracula Castle in Stoker's Sources on Transylvania" publicat în Journal of Dracula Studies (2008) - disponibil online aici. |
| Frumuseţea Muntilor Apuseni a fost lãudatã atât în literatura de cãlãtorie din secolul XIX (de exemplu în opera lui Charles Boner, unul dintre scriitorii care l-au inspirat pe Bram Stoker), cât şi în literatura de cãlãtorie contemporanã (de exemplu în cartea Searching for Sarmizegetusa de Caroline Juler). |  Peisaj din Apuseni |
 Munţii Apuseni: Groapa Ruginoasã |
|
 Transilvania, "dincolo de pãdure": Vedere panoramicã de pe Dealul Mocrea |
|
| Etimologic, Transilvania înseamnã "teritoriul de dincolo de pãdure". De pe o culme a Dealului Mocrea (aproape de oraşul Ineu, judeţul Arad), se vãd, dincolo de spaţiul împãdurit şi de lanţul Munţilor Codru-Moma, piscurile înzãpezite ale Apusenilor. Dincolo de pãdure începe Transilvania. Aceastã imagine pe care am admirat-o adesea în copilãrie mi-a alimentat nostalgia spaţiului transilvan. O imagine pe care o caut mereu... în scrierile unor cãlãtori veniţi de pe meleaguri îndepãrtate. Citind în timpul studiilor doctorale jurnalele de cãlãtorie ale scriitorilor englezi care au vizitat aceste locuri, am descoperit cã Dealul Mocrea, este descris într-o luminã idilicã în cartea lui Patrick Leigh Fermor Between the Woods and the Water. În scrierile cãlãtorilor britanici, Transilvania este descoperitã adesea prin prisma unui peisaj panoramic reprezentativ, atât în literatura de secol XIX cât şi în cea contemporanã. Asociat cu frumuseţea peisajului, dorul de Transilvania este un sentiment frecvent întânit în operele cãlãtorilor britanici, cãci atunci când au strãbãtut aceste meleaguri "un farmec binecuvântat şi fericit" s-a pogorât asupra lor (Fermor p. 89). | |
